Hidrocefalia normotensiva

Hidrocefalia normotensiva se dezvolta mai ales la varstnici. Este o hidrocefalie comunicanta in care fluxul lichidului cefalorahidian (LCR) este blocat dupa iesirea din ventriculi, fiind slab absorbit si de sistemul venos, insa caile de comunicare interventriculare ramanand permeabile. Unii pacienti prezinta istoric de afectare meningeeana cum ar fi meningite, hemoragii subarahnoidiene sau traumatisme craniocerebrale. Unele studii au precizat ca 1-2% din dementi prezinta hidrocefalie normotensiva.

Caracteristic pentru aceasta afectiune este triada:
- tulburari de mers, pacientii avand senzatia de “picioare intepenite”
- dementa usoara sau moderata
- incontinenta urinara

Aceste semne apar si in alte afectiuni, ca in boala Parkinson sau boala Alzheimer, facand dificil diagnosticul diferential cu aceste entitati.

Studiile neuroimagistice evidentiaza largirea ventriculilor laterali, cu prezenta atrofiei corticale in diferite stadii, precum si atrofie hipocampica. Presiunea LCR este la limita superioara a normalului, din aceasta cauza fiind numita “hidrocefalie normotensiva”.

Proteinorahia, celularitatea si glicorahia se incadreaza in limite normale. Uneori poate apare o ameliorare a mersului sau a functiei cognitive dupa o punctie lombara care recolteaza 30-50ml LCR, dar nu s-a dovedit a fi un mijloc terapeutic pentru a putea fi generalizat la toti pacientii.

Diagnosticul diferential se face cu boala Alzheimer. Diferentierea se face destul de dificil deoarece mersul poate fi anormal in ambele afectiuni, iar atrofia corticala poate fi uneori dificil de vizualizat prin CT sau IRM cand boala este la debut.

Hidrocefalia are indicatie chirurgicala, cel mai adesea optandu-se pentru un sunt al LCR-ului. Cel mai folosit este suntul ventriculo-peritoneal, care se realizeaza cu un tub cu valva unidirectionala din material siliconat, care se monteaza pe sub scalp, ocolind urechea si trecand de-a lungul gatului pana in cavitatea peritoneala unde LCR va fi reabsorbit. Pacientul va fi obligatoriu monitorizat periodic pentru a descoperi si trata la timp eventualele infectii sau obstructii ale tubului de dren. Daca LCR este drenat prea accelerat, presiunea intracraniana scade sub normal, pacientul acuzand dureri de cap, existand si riscul de hemoragie intracraniana. Exista insa si reversul medaliei, LCR putand fi drenat insuficient, presiunea intracraniana crescand si reapar simptomele hidrocefaliei. In caz de infectie apar in plus febra, dureri la nivelul muschilor centurii scapulare, eritem de-a lungul tubului de dren.

Ca varianta la suntul ventriculo-peritoneal, se mai poate face si sunt ventriculo-cardiac sau ventriculostomia (realizand o comunicare cu al treilea ventricul).

Prin aceste manevre de sunt se amelioreaza atat mersul, cat si memoria. Pacientii vor trebui atent selectionati pentru operatie, existand riscul de aparitie a hematomului subdural si infectiei mai ales la pacientii varstnici sau tarati.

Prognosticul depinde de prezenta afectiunilor asociate, de varsta pacientului la momentul diagnosticului si de raspunsul la tratament. Este de asemenea important ca bolnavii sa beneficieze de un program de recuperare si reintegrare.