Alcoolismul

Introducere

Alcoolismul este termenul popular folosit pentru a desemna abuzul de alcool si dependenta de alcool. Aceasta tulburare implica probleme grave in viata personala a bolnavului, probleme care pot fi atribuite direct consumului de alcool. Consumul exagerat de alcool este un viciu care afecteaza sanatatea si viata personala, iar in acelasi timp are si un impact negativ asupra societatii in general.
Statisticile arata faptul ca 90% din populatia lumii consuma bauturi alcoolice, aici intrand inclusiv consumurile ocazionale de alcool. Probleme temporare legate de consumul excesiv de alcool afecteaza aproximativ jumatate din barbati. Dependenta de alcool, impreuna cu problemele importante de sanatate si implicatiile sociale pe care le dezvolta acesta apar la aproximativ 10%-20 % din barbati si 5%-10% din femei.
Problema dependentei de alcool variaza ca severitate de la dependenta usoara la dependenta severa. Chiar si consumul moderat de alcool poate sa determine efecte secundare mai ales daca survine pe fondul unui tratament medicamentos. Consumul cronic de alcool are repercusiuni severe asupra vietii individului, atat din punct de vedere al sanatatii somato-psihice, cat si din punct de vedere social. Alcoolismul cronic afecteaza viata de familie a individului, interactiunea acestuia cu societatea si semenii din jur, creeaza dificultati la locul de munca si in final izoleaza bolnavul de restul societatii. Alcoolul ramane numarul unu in problema drogurilor din Romania.
Alcoolismul cauzeaza sau contribuie la o varietate de grave probleme sociale, incluzand lipsa unei locuinte, crime, sinucideri, violente si cresterea ratei criminalitatii si infractionalitatii. Se estimeaza ca unul din patru copii este expus la un moment dat la abuzul de alcool, dependenta de alcool sau ambele. Unele studii au demonstrat ca aproximativ 18% dintre adulti experimenteaza un episod sau abuz de alcool de cateva ori de-a lungul vietii lor.

Informatii nutritionale
Valoarea nutritiva a unui gram de etanol este de aproximativ 7, 1 kcal. Un pahar de alcool cu o concentratie de 11% etanol va avea o valoare energetica de 70-100 kcal. De aici rezulta faptul ca 10 pahare de alcool consumate pe zi pot aduce un aport energetic de peste 1000 kcal/zi, dar acestea nu contin si factori nutritivi ca vitamine, proteine sau minerale.
La alcoolicii cronici exista o deficienta in absorbtia vitaminelor, chiar daca pacientul se alimenteaza corect si cu cantitati suficiente de vitamine. La alcoolici exista o deficienta sistemica in vitamina B6 si B1 (tiamina), in folati (folacina sau acidul folic), in acid nicotinic sau niacina (vit. B3) si in vitamina A. deficienta de tiamina este cea mai frecventa si da cele mai dese sindroame, ca sindromul Vernicke si Korsakoff.
Se intalnesc, de asemenea, si dezechilibre hidroelectrolitice ca scaderi ale potasiului seric, niveluri reduse de calciu, magneziu, zinc si fosfor. Nivelurile scazute ale potasiului seric duce la paralizii ale muschilor respiratori, la diminuarea reflexelor si tulburari de ritm cardiac. Hipocalcemia determina crize de tetanie (spasme musculare), slabiciune musculara si aritmii. Concentratia scazuta de magneziu este responsabila pentru incetosarea vederii, fatigabilitate, oboseala musculara si tulburari de ritm cardiac. Fosfatul seric, atunci cand este in cantitate insuficienta, determina insuficienta miocardica, slabiciune in muschii membrelor superioare si infrioare si respiratori, tulburari de coagulare si disfunctii leucocitare.

Cetoacidoza alcoolica
Consumatorii cronici de alcool fac frecvent cetoacidoza alcoolica, care este diferita de cetoacidoza diabetica. Cetoacidoza alcoolica deriva din scaderea oxidarii acizilor grasi liberi, asociata cu o dieta saraca si varsaturi recurente.
Prin definitie, cetoacidoza alcoolica apare la alcoolicii cronici, urmeaza de obicei unui consum exagerat de alcool, chiar daca pacientul nu a consumat alcool in ultimele 24 de ore. Nu apare niciodata in absenta inanitiei si este asociata frecvent cu varsaturi severe si durere abdominala. Pancreatita este prezenta la aproximativ 75% din pacienti. Majoritatea pacientilor cu acest sindrom au nivelurile glucozei serice de aproximativ 150 mg%, iar la o treime din bolnavi glucoza poate scadea pana la sub 50 mg%. Hiperglicemia poate sa apara, dar este adesea usoara si rareori depaseste 300 mg%. Concentratiile de acizi grasi liberi din plasma sunt mai mari decat in inanitia obisnuita, atingand valori asemanatoare in cetoacidoza diabetica. Este posibil ca ficatul sa fie activat pentru cetogeneza prin inanitie la acesti pacienti si condus pana la rate maximale ale formarii de cetone prin nivelurile inalte ale acizilor grasi. Nu este cunoscut motivul pentru care unii alcoolici elibereaza acizi grasi in exces din tesutul adipos. In contrast fata de acidoza diabetica, sindromul este rapid reversibil prin administrarea intravenoasa de glucoza. ca la toti alcoolicii la care se administreaza glucoza, tiamina trebuie suplimentata pentru a preveni aparitia unui beri-beri acut. Insulina se impune a fi administrata doar daca hiperglicemia persista pe parcursul terapiei. Cetoacidoza diabetica se asociaza cu o crestere usoara a glucozei serice si a cetonelor serice si cu o gaura anionica peste normal.

Abuzul de alcool se refera la utilizarea excesiva sau problematica a alcoolului, asociindu-se cu unul sau mai multe din urmatoarele evenimente:
- pacientul cu abuz de alcool de regula nu-si poate indeplini anumite obligatii la locul de munca, la scoala sau acasa, si astfel se refuleaza in consumul de alcool.
- problemele judiciare, de familie, insatisfactiile pe plan sentimental, starile de frustrare de diverse cauze, toate acestea isi gasesc aparent ameliorarea la unii pacienti in consumul exagerat de alcool.
In cazul abuzului de alcool, persoanele implicate consuma cantitati mari doar in preajma unor evenimente din viata privata sau sociala. Abuzul de alcool poate duce uneori la instalarea comei alcoolice la un pacient care nu obisnuieste sa bea. Consumul excesiv temporar poate sa exacerbeze o serie de afectiuni medicale, iar pe de alta parte alcoolismul poate fi mascat de multe afectiuni medicale sau sindroame psihice.

Dependenta de alcool se refera la tulburari somato-psihice mai grave, implicand consumul excevis si de lunga durata a alcoolului, timp de cativa ani zilnic. In timp, tulburarile se agraveaza, toleranta la alcool se modifica in sensul ca este nevoie de o cantitate mai mare pentru a obtine efectul dorit. In cazul in care la un pacient dependent de alcool, aceasta substanta este suprimata pentru doar cateva ore, apar modificari rapide care se traduc clinic prin transpiratii, tremor, puls rapid, insomnie, greata, varsaturi, halucinatii, anxietate, agitatie sau convulsii – manifestari ce intra in cadrul sindromului de abstinenta. O pate din pacientii dependenti care nu pot consuma alcool in timpul zilei din variate motive, consuma o cantitate apreciabila de alcool pe parcursul diminetii pentru a evita astfel manifestarile sindromului de abstinenta.
Daca suprimarea consumului de alcool dureaza mai mult de 24-48 de ore, in cazul dependentei de alcool, pacientul devine agitat, anxios, violent, prezinta halucinatii vizuale si auditive.
Alcoolul afecteaza fiecare sistem al corpului omenesc si cauzeaza o gama larga de probleme de sanatate. Aceste probleme includ o alimentatie dezechilibrata pe care o are in general o persoana consumatoare de alcool, dificultati in mentinerea echilibrului, dificultati in mers, tulburari de memorie. La acestea se adauga si bolile hepatice care apar pe fondul continuarii consumului exagerat de alcool, ca hepatita alcoolica si ciroza alcoolica. Sunt frecvente de asemenea si hipertensiunea arteriala, slabiciunea musculara, insuficienta cardiaca, tulburarile de ritm cardiac, anemiile, tulburarile de coagulare, scaderea imunitatii la infectii, inflamatii gastrointestinale si iritatii gastrice, pancreatita acuta si cronica, hipoglicemia, hipertrigliceridemia, scaderea fertilitatii, osteomalacie.

Cauzele consumului exagerat de alcool
Exista probabil o serie de factori care lucreaza impreuna care determina o persoana sa devina alcoolica. Studii recente au demonstrat ca rudele apropiate alcoolicilor, cele de gradul I in special, prezinta de patru ori mai multe sanse de a deveni alcoolice. Mai mult decat atat, s-a demonstrat ca acest risc este valabil chiar si pentru copiii adoptati nascuti din parinti alcoolici si care au crescut departe de parintii lor naturali, deci fara nici o influenta sociala din partea acestora.