Testele de rutina pentru investigarea cefaleei includ: hemoleucograma (pentru excluderea anemiei); VSH (pentru excluderea arteritei temporale); biochimia (pentru excluderea afectiunilor hepatice sau renale); VDRL (pentru excluderea sifilisului cu afectare cerebrala); radiografia sinusala (pentru excluderea sinuzitei) si radiografia coloanei cervicale (pentru excluderea spondilozei cevicale). Pentru exluderea unui neoplasm metastatic se poate face o radiografie toracica. Daca se suspecteaza un glaucom se poate face un studiu tonometric.
Daca sunt semne neurologice focale, se recomanda consultarea unui neurolog sau neurochirurg. Tomografia si RMN-ul sunt investigatiile cele mai sensibile pentru depistarea afectiunilor creierului, cu mentiunea ca tomografia trebuie sa fie prima optiune daca se tine seama de cost.
Daca exista rigiditate nucala, se poate face o tomografie pentru a exclude o leziune ocupatoare de spatiu, inaintea efectuarii punctiei spinale. Daca tomografia este negativa se poate face punctia spinala, iar examenul LCR va arata daca exista hemoragie intracraniana sau meningita.
Daca cefaleea este cronica si episodica si nu exista semne neurologice de focar, edem papilar sau rigiditate nucala, investigatiile imagistice se pot amana si se poate face o evaluare a raspunsului la tratament. Daca totusi raspunsul la terapie este prost, nu trebuie sa ezitam in a cere tomografie sau RMN.
Cazurile dificile de cefalee necesita o evaluare pe 24 h a tensiunii arteriale; dozarea catecolaminelor urinare pe 24 h si o punctie lombara pentru diagnosticul sifilisului cu afectare nervoasa.
Histamina fosfat 0.5 ml subcutanat va ajuta la diagnosticul nevralgiei migrenoase. Raspunsul la beta blocante va ajuta la diagnosticul migrenei.
Angiografia cerebrala poate fi necesara pentru diagnosticul anevrismelor sau malformatiilor arteriovenoase.
Pacientii cu cefalee cronica care nu raspund la terapie, necesita uneori consult psihiatric.