Dictionar plante medicinale

A   B   C   D   E   F   G   H   I   J   L   M   N   O   P   R   S   T   U   V   Z

Limba boului

  Limba boului este planta din flora spontana din regiunile cu clima temperata din Europa. La noi in tara apare ca flora spontana prin pasuni, fanete uscate, pe marginea semanaturilor, padurilor, drumurilor, de la campie pana in regiunea montana, dar este cultivata uneori in gradini. Planta poate ajunge pana la inaltimi de 1 m, este acoperita cu perisori aspri, frunzele sunt ascutite la varf, iar florile hermafrodite sunt de culoare albastra sau roz. Lastarii tineri, florile si frunzele sunt comestibile, avand gustul asemanator cu cel al spanacului. Frunzele uscate au un puternic parfum de mosc.Substantele chimice care intra in alcatuirea plantei sunt: alantoina, acid salicilic, consolidina, colina, mucilagii, substante minerale, ulei volatil, etc. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretica, emolienta, antiscorbutica, diaforetica, antibiotica, emolienta, antigutoasa, anticanceroasa, antiinflamatorie, cicatrizanta, expectoranta, digestiva, usor analgezica. In fitoterapie se foloseste planta intreaga, proaspata sau uscata si se recomanda sa fie recolatata din mai pana in septembrie.

Uz intern:

- angina, astenie, cancer, dureri de cap si de dinti,  gripa, guta,  laringita, paralizie, pelagra, raceli, raguseli,  scleroza, scorbut, tromboflebite, tuse - consumata ca atare, infuzie sau decoct.

Uz extern:

- eczema, inflamatii, reumatism, tromboflebite -  sub forma de cataplasme cu planta proaspata sau comprese cu infuzie.