Bebelusul la 8 luni

Dezvoltarea motorie

a) Culcat pe spate bebelusul nu mai ramane in aceasta pozitie, ci se intoarce pe ambele parti si se poate rostogoli.

b) Asezat pe burta, isi controleaza bine capul, isi intinde bine bratele, trunchiul si membrele inferioare. Din pozitia pe burta, sugarul trece in pozitia de mers in patru labe, la inceput inca nesigur inaintand de-a busilea. De subliniat faptul ca sunt bebelusi care sar peste aceasta etapa, trecand direct la mersul in picioare sprijinit de mobilierul din casa.

c) Pozitia sezand. Bebelusul se tine bine pe sezut, fara nici un sprijin, dar nu poate inca sa treaca din pozitia culcat in aceea de asezat; nu va reusi aceasta performanta intre 8 si 10 luni. Puteti sa-i procurati un scaun inalt, special, sau sa-l instalati intr-un fotoliu mare; va fi incantat de aceasta favoare si va putea sa asiste la activitatile familiei.

d) Ridicarea in picioare. Doar o mica parte din bebelusi apuca de gratiile patului si se ridica singuri in picioare. In schimb, la aceasta varsta, bebelusul se prinde de mainile mamei si se ridica in picioare, apoi sta in aceasta pozitie, cu usoara balansare, tinand degetele de la picioare indoite ca si cand ar vrea sa apuce asternutul.

In aceasta pozitie nu are un echilibru stabil, dar, apucat de axile, bebelusul paseste, nesigur, uneori deplasand inainte acelasi picior. Reflexul de apucare al talpilor se mentine.

Motricitatea fina. Apucarea

Apuca cu tot mai multa usurinta: se napusteste cu mana cu mai multa precizie asupra unui obiect dorit si il prinde intre palma si degetul mare. Un nou progres important: apuca obiectul cu degetele, il trece dintr-o mana in alta si il cuprinde cu privirea.

Arunca un obiect pe podea si mama il ridica; repeta operatiunea de multe ori, fara sa se plictiseasca. Din orice pozitie stabila bebelusul intinde mana pentru apucarea obiectelor, chiar incearca sa ajunga la obiecte aflate in afara sferei lui de actiune. Mainile bebelusului sunt deschise si degetele pregatite pentru activitatea motorie mai fina.

Mainile se intalnesc pe linia mediana; se joaca mult cu mainile si picioarele. Bebelusul pipaie si atinge obiecte; invata sa cunoasca diferite materiale, sa deosebeasca suprafete placute si dezagreabile, fata de care reactioneaza prin placere sau disconfort.

Dezvoltarea proceselor senzoriale

Auzul si localizarea sunetelor. Asculta zgomote si se intoarce spre sursa sonora. La zgomote neplacute reactioneaza cu disconfort.

Vederea si miscarea globilor oculari. Coordonarea miscarilor globilor oculari este buna. Urmareste in toate planurile. Cei mai multi dintre sugari nu mai manifesta strabism.

Percepe timpul? Este dificil sa intelegem cum copilul prinde notiunea de timp, dar este foarte probabil ca o realizeaza prin derularea celor 24 de ore, prin alternanta zi-noapte, veghe-somn, zgomot-tacere, foame-satietate, activitate-repaus; se creeaza modele de ritmuri percepute atat prin senzatii interioare, cat si prin excitatii exterioare.

Astfel, de indata ce a trecut de sase-sapte luni, copilul stie ca dimineata sau seara este ora mesei, a plimbarii sau a reintoarcerii tatalui sau. Timpul copilului se construieste cu atat mai bine cu cat mama stie sa se adapteze ritmului sau.

Pentru bebelus, spatiul pare sa se elaboreze pornind de la senzatia si perceperea corpului, care permit sa separe ceea ce este el de ceea ce nu este el; mai intai mama lui, apoi celelalte fiinte apropiate, obiectele, patutul, camera. Spatiul bebelusului se construieste in raport cu mama pe care o vede si o aude cum se deplaseaza, ii vede fata de aproape si de departe, ii aude vocea indepartata si apropiata, o pierde si o regaseste mereu, in timp ce este plimbat cu caruciorul descopera animalele, strazile, automobilele, casele.

Pune-i la indemana jucarii, obiecte mici pe care el le apuca, le pierde, le regaseste impreuna cu tine si astfel putin cate putin isi da seama de contururile, de consistenta (tare-moale), de greutatea (greu-usor), apoi de culoarea lor si, in cateva luni, va putea sa le dea un nume.

Dezvoltarea socio-afectiva

a) Limbajul. Pronunta primele bisilabe, ca: "tata'", "dada", "mama", "papa". Imita propriile sunete emise si pe cele pe care le aude. "Povesteste" mult si cu placere. La aceste silabisiri se amesteca accente de triumf, nerabdare sau chiar de manie. Primul cuvant adresat nu este departe. Bate din palme si se joaca de-a "cucu-bau".

b) Contactul social. Se amplifica contactul cu mediul inconjurator prin intermediul: privirii, zambetului, emiterii de sunete cu coloratura afectiva.

c) Comportamentul emotional. Bebelusul isi manifesta preferinta pentru persoana cu care vrea sa comunice. Reactioneaza la interdictii sau la aprecieri afirmative, incearca sa provoace situatii pe care le doreste, descopera slabiciunile parintilor. Bebelusul  curios si ii face placere sa exploreze. Bebelusul fericit cand i se ofera o mana de ajutor in realizarea dorintelor.

d) Bebelusul are teama de persoane straine. In aceasta luna se mentin reactiile de negativism fata de straini. Parintii observa ca bebelusul devine rezervat, suspicios, timid cu strainii; le priveste fata, apoi se uita la ai sai ca si cand ar vrea sa se asigure ca fetele familiare lui sunt prezente. Daca un strain vrea sa se apropie prea mult de copil acesta se sperie, intoarce capul, se ghemuieste in bratele parintilor. In aceste luni bebelusul accepta cu greu fetele severe, triste si mai ales persoanele zgomotoase.

Bebelusul va zambi si va comunica cu un strain atat timp cat acesta pastreaza distanta cuvenita; daca il atinge, protesteaza. Aceasta reactie este pe deplin justificata. Inainte de a accepta dovezi de simpatie de ordin fizic, fiecare dintre noi dorim sa cunoastem cat de cat o persoana.

Daca este lasat sa priveasca figuri straine - peste umarul mamei - in autobuz sau pe strada, daca i se da prilejul sa se joace pe langa fusta mamei, daca i se permite sa se apropie singur de persoane straine care-l atrag (curiozitatea lui fiind mai tare decat teama), copilul va ajunge sa se imprieteneasca mai usor cu strainii. Astfel se exerseaza contactul social, util pentru copilul mic, care va deveni increzator si va manifesta interes pentru figurile noi.

Cresterea in greutate si lungime

Sugarul creste cu 400-500g. Greutatea medie este la baieti de 8000 - 8500g, iar la fete 7800-8000g.

Lungimea medie: baieti: 69cm, fete: 67cm.

Perimetrul cranian: 43-44 cm.

 Produse naturiste Calivita

<- inapoi